joi, 13 noiembrie 2014

Brâncuşi la București

Arta brâncuşiană constituie una din sursele ideilor esenţiale pe care se clădeşte civilizaţia vizuală a secolului al XX-lea. Sunt arhicunoscute lucrările princare Brâncuşi a intrat în galeria universală, precum Coloana infinitului, Poarta sărutului, Masa tăcerii, Sărutul, Pogany, Curăţenia pământului sau Păsări în văzduh.


Singura lucrare a lui Constantin Brâncuşi care se află în spaţiul public bucureștean este bustul lui Carol Davila din curtea Spitalului Militar Central. Acesta a primit comanda pentru realizarea bustului în 1903, pe când avea 27 de ani. Plata a fost stabilită în două tranşe, iar la predarea lucrării s-a lovit de împotrivirile celor care o comandaseră şi care îi cereau sculptorului să modifice chipul, reproşându-I totodată lipsa decoraţiilor de pe pieptul generalului doctor Carol Davila. În faţa acestor cerinţe Brâncuşi renunţă la tranşa a doua a plăţii şi pleacă către Paris pe jos, cu opriri la Budapesta, Viena sau Munchen. Ajuns la Paris se înscrie în 1905 la Ecole des Beaux-Arte, iar un an mai târziu lucrarea cu care participa la expoziţia şcolii va fi aşezată într-un loc central al acesteia, stârnind senzaţie şi aducându-i totodată o bursă a Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii de la Bucureşti. Brâncuşi refuză să rămână în atelierul lui Rodin, afirmând că „la umbra marilor stejari nu pot creşte alţi copaci”. Acesta a fost momentul de la care biografia lui Brâncuşi se va confunda cu aceea a propriei opere (Dan Grigorescu, Brâncuşi, Editura Meridiane, 1980). În Bucureşti regăsim astăzi mai multe busturi ale marelui sculptor dar şi lucrări inspirate din creaţiile sale.



Astfel că, în parcul din Piaţa Dorobanţi, astăzi purtând numele artistului, în locul Lupei Capitoline a fost amplasat bustul lui Brâncuşi executat de Miliţa Petraşcu (1892-1976). Maestră în arta portretului, Miliţa Petraşcu este considerată cea mai înzestrată femeie sculptor a României în secolul al XX-lea, a fost elevă a lui Brâncuşi, în al cărui atelier din Paris a început să lucreze în 1919. Sculpturi ale Militei Petraşcu se găsesc răspândite prin ţară: Monumentul Eroilor Regimentului 13 Artilerie de la Constanţa, Mausoleul Ecaterina Teodoroiu de la Târgu Jiu, bustul lui Alexandru Odobescu din cadrul rotondei scriitorilor din Cişmigiu, bustul lui Constantin I. Nottara, precum şi cele ale lui Octavian Goga, Mihai Sadoveanu sau Tudor Vianu de la Muzeul Literaturii Române, dar şi multe alte lucrări sunt expuse la Muzeul Zambaccian sau la Muzeul de Artă din Tulcea.



În Parcul Herăstrău, pe partea dreptă a aleii principale se află monumentul ridicat de Ion Irimescu (1903-2005) ce a fost amplasat aici în 1967. Irimescu a urmat între 1924 -1928 cursurile Academiei de Artă din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Dimitrie Paciurea şi Oscar Han. În 1930 obţine si pleacă la Paris cu o bursă, unde se înscrie la Académie de la Grande Chaumiere. În 1940 este numit profesor la Academia de Belle Arte din Iaşi, apoi în 1940 la Cluj, pentru ca din 1966 să devină profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Statuia lui Dimitrie Cantemir, realizată de Irimescu se află la Biblioteca Ambrosiana din Milano, între statuile lui Dante şi Shakespeare. Bustul lui Nicolae Iorga din curtea Institutului de Istorie din Bulevardul Aviatorilor este tot opera lui Ion Irimescu.



În cadrul ansamblului „Grădina valorilor româneşti” din parcul „Lumea copiilor” regăsim între reprezentări şi pe cea a lui Brâncuşi, întregul ansamblu fiind inaugurat în 2010.


În cartierul ANL Constantin Brâncuşi din sectorul 6 regăsim în cadul unui ansamblu compus din două coloane sculptate şi un bust al lui Brâncuşi realizat de Doru Drăguşin (n.1954) şi amplasat aici în 2010 cu sprijinul primarului de atunci, CristianPoteraş. Drăguşin este autorul bustului lui Mihai Eminescu din curtea sediului PSD din Bulevardul Kiseleff și al statuilor lui Nicolae Titulescu de la Berna şi din faţa O.N.U. din Geneva.



În 2013, în sectorul 3 al Bucureştilor, la intersecţia bulevardelor Nicolae Grigorescu cu Constantin Brâncuşi a fost amplasat bustul sculptorului, opera a lui Grigorie Minea (n.1939).



Coloana infinitului de la Târgu Jiu are o copie în curtea Politehnicii din Bucureşti.



Inspirat, probabil, din opera marelui sculptor, Eugen Ciucă (1913 – 2005) a ridicat, în 1973, în Parcul Herăstrău o coloană cu aspect totemic. Eugen Ciucă a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1942-1946). În perioada 1958-1960 a fost director al secţiei „Artă Monumentală” a Uniunii Artiştilor Plastici. În 1968 părăseşte România şi se stabileşte în Statele Unite, unde primeşte cetăţenie în 1975. Este considerat iniţiatorul teoriei despre cea de-a patra dimensiuni a artei („primele trei dimensiuni sunt pur plastice şi formale, cea de-a patra este conceptuală, intelectuală”).










Niciun comentariu :